Pasul 1. Downloadează pluginul Feedbuner FeedSmith, dezarhivează-l local şi, folosind un client FTP, uploadeză-l în wp-content/plugins.

Pasul 2. Autentifică-te în blogul tău şi apoi activează pluginul sub meniul Plugins.

Pasul 3. Navighează la Options/Feedburner şi introdu URL feedului Feedburner şi verifică-l înainte de a apasă pe “Save”

Asta a fost tot. Toţi abonaţii la feed vor fi redirectaţi către noul feed şi, în scurt timp, vei avea o statistică exactă a numărului acestora. Dacă nu mai doreşti redirectarea, pur şi simplu dezactivează pluginul.

Pasul 1. Intra pe pagina principala a blogului tau si arunca o privire in bara de navigare. In partea dreapta vei observa un icon specific rss; apasa pe el.

Vei fi dus intr-o pagina ce iti afiseaza continutul feed-ului generat de blogul tau; copiaza acea adresa.
Pasul 2. Daca nu ti-ai creat anterior un cont la Feedburner acum ar fi o idee buna sa o faci. Odata contul creat, logheaza-te si exact pe prima pagina [My Feeds] paste, intr-un formular similar cu cel de mai jos, adresa feed-ului de mai sus. Apasa pe butonul next.

Pasul 3.a. Daca adresa introdusa este corecta vei fi condus catre o pagina precum cea din imaginea de mai jos in care poti modifica titlul si adresa feed-ului tau. Odata facute modificarile dorite apasa pe Activate Feed

Pasul 3.b. Modificarile au fost salvate, noul tau feed a fost activat. In acest pas poti face setari suplimentari pentru statistici, dar momentan nu ne intereseaza si vom sari peste acest pas.

Pasul 4.a Este o idee buna ca feedul tau sa poata fi citit de oricare din multitudinea de feed readere disponibile. Arunca o privire la meniu principal si apasa pe Optimize.

Pasul 4.b. Cauta in meniul din stanga linkul numit Smart Feed. Un click pe acesta si rezultatul va fi precum in imagine. Activeaza serviciul.

Pasul 5. In meniul de sus alege tabul Publicize. Meniul din stanga se va modifica in consecinta.

Pasul 6.a. Vom activa mai intai serviciul Feed count care ne ofera prin intermediul unui widget posibilitatea de a vizualiza numarul abonatilor. Alege o paleta coloristica cat mai apropriata de cea a blogului tau si activeaza serviciul.

Pasul 6.b. Odata serviciul activat vei primi si codul pe care trebuie sa il introduci in blogul tau. Mai mult ca o recomandare personala in primul rand nu uita sa te abonezi personal la propriul feed pentru a fi sigur ca totul functioneaza in parametri normali si in al doilea rand nu afisa acest widget pana ce numarul abonatilor tai a ajuns la o valoare apropriata si constanta de cel putin 15. Sunt exasperat de cei care au acest widget cu 2-3 abonati sau chiar 0.

Pasul 7. Un alt serviciu util oferit de Feedburner este abonarea prin mail. In fiecare zi un mail cu articolele din ziua precedenta este trimis tuturor celor care au optat pentru aceasta modalitate. Activarea serviciului si modul de introducere in blog este asemanator cu cel al Feedcount.

Pasul 1. Inainte de toate alegeti numele domeniului daca ai unul sau daca doresti cumpara unul

Pasul 2. Completeaza formularul de inscriere corect [alege numarul de adrese de mail pe care le doresti; eu am ales 10, nu am nevoie de mai mult]

Pasul 3. Seteaza-ti contul, mai precis adresa de mail a administratorului. Citeste TOS si apasa ‘ I accept and continue with setup‘ .

Pasul 4. Urmatorul pas este verificarea domeniul tau. Cea mai simpla metoda este de a crea un fisier html cu codul furnizat de Google.

Pasul 5. Odata verificat domeniul, care poate dura pana la 48 de ore in teorie, activam serviciul de mail prin modificarea setarilor MX ce conditioneaza serviciul de mail. Setarile mele DNS inainte de modificare arata cam asa :

Sterg inregistrarea MX (10) peugen.net si le adaug pe cele de la Google. Mare atentie la eventualele mesaje de eroare, in caz ca acestea exista. Dupa ce toate mx records vor fi adaugate ar trebui sa arate cam asa:

Pasul 6. Pentru a fi sigur ca totul este in regula foloseste MX Lookup Tool. Pentru domeniul pe care l-am folosit in acest tutorial rezultatul este cel de mai jos:

Ca panou de control in imaginile de mai sus folosesc Plesk, pe cpanel procedura este in mare parte acceasi. De asemenea pentru anumite servicii de gazduire sunt setari particulare, urmati instructiunile respective. Daca aveti nevoie de ajutor, lasati un comentariu. Pana acum am facut setarile pentru mai bine de zece domenii si totul merge struna.

Definim în primul rând spiderul, în cazul de faţă includem toţi spiderii

User-agent: *

Îi interzicem accesul la anumite directoare pe care nu le dorim indexate, care nu conţin informaţii utile pentru un motor de căutare.

Disallow: /cgi-bin
Disallow: /wp-admin
Disallow: /wp-includes
Disallow: /wp-content/plugins
Disallow: /wp-content/cache
Disallow: /wp-content/themes

Pentru a evita conţinutul duplicat

Disallow: /trackback
Disallow: /comments
Disallow: /category/*/*
Disallow: */trackback
Disallow: */comments
Disallow: /*?*
Disallow: /*?
Disallow: /tag/
Disallow: /page/
Disallow: */feed/

În directorul wp-content/uploads am încărcat imagini şi alte tipuri de fişiere pe care le dorim indexate, nu?

Allow: /wp-content/uploads

Cum spiderul pentru imagini este diferit îi acordăm acces total

# Google Image
User-agent: Googlebot-Image
Disallow:
Allow: /*

.. acceaşi idee şi pentru spiderul Adsense, dacă aveţi reclame în pagină.

# Google AdSense
User-agent: Mediapartners-Google*
Disallow:
Allow: /*

Ar fi o bună idee să aducem aminte spiderilor că avem şi un sitemap.xml, nu?

Sitemap: http://www.domeniultau.com/sitemap.xml

Cam asta ar fi, downloadează fişierul ataşat şi modifică ultima linie cu adresa blogului tău. Enjoy it!

Download

Permalinks default pentru wordpress, cele pe care le primeşti odată cu instalarea scriptului, arată cam aşa www.blogul-tau.ro/?p=N, unde N reprezintă numărul postului respectiv. Nu prea drăguţe, nu-i aşa? Ideea este să le schimbăm în ceva de genul www.blogul-tău.ro/categorie/numele-postului.html sau www.blogul-tău.ro/an/lună/zi/numele-postului.html

Toate bune şi frumoase până acum, dar cum schimbăm structura default? Eh, nu e complicat, doar un pic de atenţie la ce voi explica mai jos.

Pasul 1. Navighează la Settings/Permalinks, rezultatul fiind cel de mai jos.

Pasul 2. Dacă nu ai modificat nimic până acum ar trebui să ai selectată prima opţiune. Trebuie menţionat că modificarea permalinks se bazează pe structure tags în principal şi cele mai folosite sunt

%year%
Anul postului, patru cifre, de exemplu 2008
%monthnum%
Luna, de exemplu 05
%day%
Ziua, de exemplu 20
%hour%
Ora, de exemplu 13
%minute%
Minutul, de exemplu 22
%second%
Secunda, de exemplu 58
%postname%
Descrierea postului, de exemplu ‘Primul meu post’ devine primul-meu-post
%post_id%
Numărul unic al unui post, de exemplu 440
%category%
Categoria postului, de asemenea modificată precum descrierea
%author%
Numele autorului

‘Buun, ne-ai dat o listă lungă din care nu înţelegem mai nimic’ veţi spune unii. Haide să explicăm practic atunci. Structura permalinks tags pentru acest blog este /%year%/%monthnum%/%day%/%postname%/, iar URL este www.peugen.net/2008/04/30/permalinks-in-wordpress.html/. Dacă ar fi să doresc ceva în genul http://www.peugen.net/start/permalinks-in-wordpress.html/ atunci structura permalinks tags va deveni %category%/%postname%/. Joacă-te cu ele până ai obţinut ceea ce doreai sau, dacă nu eşti prea aventuros, foloseşte una din opţiunile sugerate. Odată găsită configuraţia perfectă click pe Save Changes.

Pasul 3. În partea de jos a paginii într-o căsuţă va aparea un cod. Nu contează prea mult sintaxa acelui cod, personal nici eu nu îl înţeleg prea bine, dar contează ceea ce facem cu el. Se copiază codul şi se face paste într-un fişier Notepad, de exemplu. Se salvează fişierul cu numele .htaccess (da, cu punct înainte de denumire şi fără extensia .txt - foarte important!!!). Se uploadează acest fişier în acelaşi folder de pe server ce conţine şi wp-config.php şi acum permalinks setate de noi vor funcţiona corect.

Pasul 3b. Mai devreme sau mai târziu vei dori să modifici structura permalinks. Deşi nu se recomandă să o faci prea des, afectează într-o măsură destul de mare uneori indexările în motoarele de căutare, pentru o mai comodă modificare CHMOD 666 pentru fişierul .htaccess.

Asta a fost tot, sper că data viitoare nu voi mai vedea acele linkuri urâte de genul www.blogul-tau.ro/?p=256 când îţi voi vizita blogul.

Se rezolvă astfel câteva probleme cu securitatea în fişierele wp-includes/pluggable.php, wp-admin/includes/media.php, şi wp-admin/media.php şi peste 70 de buguri. De asemenea, spun dezvoltatorii wordpress, se adaugă un plus de perfomanţă şi uzabilitate în ce priveşte editorul prin upgrade la TinyMCE 3.0.7, prin câteva îmbunătăţiri de afişare în IE (ah, cine naiba mai foloseşte prostia aia de browser, anyways?!) şi ceva probleme apărute la Media Library care, mie personal, mi se pare foarte utilă.

Puneţi mâna de upgradaţi, aţi învăţat cum! Da, am revenit din vacanţă, ne vom auzi zilnic de acum!

Probabil aici ar trebui să urmeze o polologhie mare în care să explic ce naiba sunt permisiunile, dar cum alţii o pot face mult mai bine decât mine, să îi lasăm pe ei să explice ce şi cum. Posbil să nu fi înţeles mare parte, dar nu-i aşa greu cum pare la prima vedere.

Buuun, permisiuni, permisiuni, dar cum se face? Vom folosi acelaşi client FTP ca până acum, adică UltraFXP. Selectează folderul ale cărui permisiuni doreşti să le modifici.

Click dreapta pe acesta şi selectează Attributes (CHMOD) sau apasă Ctrl+O pe tastatură.

În căsuţa ce apare introdu permisiunile corecte pentr folderul respectiv şi apasă OK.

Felicitări, ai modificat permisiunile!

Permisiuni recomandate pentru wordpress sunt următoarele:

* folderele vor avea permisiuni 755. Niciodată 777
* toate fişierele vor avea permisiuni 644; dacă foloseşti editorul pentru teme integrat în wordpress fişierele temei curente vor trebui să aibă cel mult 666, niciodată 777.
* wp-config.php trebuie să aibă permisiuni 600.

Dacă permisiunile sunt altele decât cele de mai sus blogul tău nu este sigur şi ar trebui să le schimbi imediat.

Dacă foloseşti un plugin de cache pentru wordpress ce a creat un folder wp-content/cache acesta trebuie să aibă neaparat permisiuni 777. ‘Da, dar ce ai scris mai sus?’ vor spune unii. Pentru a securiza acest folder crează un fişier .htaccess în folderul wp-content/cache în care introduci următorul cod

Options -Indexes
<Files *>
        order deny,allow
        deny from all

</Files>

şi îl salvezi. Asta e tot!

Noi ne reauzim miercurea viitoare. Până atunci ‘Paşte fericit!’ şi nu abuzaţi prea mult de alcoale, mâncare şi altele.

Pasul 1. Înainte de toate, pentru cazurile nefericite în care ceva nu merge chiar cum ar trebui, vom face un backup total al bazei de date şi al contului de FTP. Backup, decât să îşi pară rău mai târziu. Odată terminat backupul citeşte pasul următor.

Pasul 2. Downloadează ultima versiune de wordpress şi dezarhiveaz-o local pe calculatorul tău.

Pasul 3. Folosind un client FTP şterge toate folderele şi fişierele ce constituie blogul tău exceptând următoarele:

* fişierul wp-config.php;
* folderul wp-content; dacă foloseşti un plugin de cache şi acesta a creat un folder de genul wp-content/cache trebuie şters
* folderul wp-images;
* folderul wp-includes/languages/ — dacă ai instalată o limbă nu ar trebui să ştergi acest folder;
* fişierul .htaccess — dacă ai adăugat diverse reguli pentru permalinks, pentru diverse redirectări, etc. ;
* fişierul robots.txt — dacă ai creat un astfel de fişier cu regulile de indexare pentru motoarele de căutare.

Pasul 4. Ai terminat de şters? Atunci uploadează noua versiune wordpress exceptând folderul wp-content. Poate dura ceva, aşa că între timp îţi poţi ocupa timpul cu altceva mai util.

Pasul 5. Uploadul terminat, da? Deschide browserul tău preferat şi navighează la http://blogul-tău.ro/wp-admin/upgrade.php. Astfel vei upgrada baza de date la ultima versiune, fără acest pas blogul tău va scuipa probabil cam multe erori.

Asta a fost tot! Nu am adăugat imagini pentru că nu ar fi arătat nimic extraordinar de interesant. Felicită-te, ai făcut upgrade şi nu a fost chiar aşa de greu, nu? Pentru eventualele nelămuriri sunt la dispoziţia voastră.

Mâîne vom explica cum stă treaba cu permisiunile în wordpress, chestie foarte importantă, dar aşa de uşor neglijată şi o sursă extraordinară de amuzament pentru script kiddies. Nu aţi văzut nicăieri un blog care până mai ieri era absolut ok, dar care brusc declanşează antivirusul? Vom explica unde e problema pe îndelete.

Pentru că backupul FTP este destul de uşor, adică pur şi simplu downloadezi absolut tot ceea ce există în public_html şi eventual îl arhivezi undeva sigur, vom detalia backupul bazei de date. Poate sună complicat, dar veţi vedea că este chiar uşor şi rapid. Să începem!

Pasul 1. Accesaţi phpMyAdmin şi introduceţi datele contului vostru.

Pasul 2. După logare, in partea dreaptă aveţi 2 secţiuni (MySQL şi phpMyAdmin). Vom ignora secţiunea phpMyAdmin de acesta dată deoarece nu ne este necesară. În secţiunea MySQL alegeţi opţiunea “Export“.

Pasul 3. În noua pagină, în partea dreaptă lăsaţi valorile implicite (nu modificaţi nimic), căutaţi căsuţa “Save as file” şi bifaţi-o. Apăsaţi apoi butonul ‘Go’.

In acest moment va apărea o căsuţa de dialog asemănătoare celei de download, apăsaţi “Save”, selectaţi locaţia de pe harddisk-ul vostru unde va fi salvat dump-ul sql. Asta este tot. Nu a fost aşa de greu, nu? Keep it safe!

Mâine facem upgrade la wordpress.

Mulţumesc tuturor care totuşi mai dau pe aici din când în când. I got your IPs, I will flood your ass. J/k.

Ne auzim, toate cele bune şi multă baftă!