Tutoriale wordpress

Cum să faci rost de o mie de vizitatori în plus! - aftermath

Aug 9, 2008 Diverse

Probabil mulţi dintre voi aţi citit articolul meu despre porcărelele pe care le făceau Visurât şi blogatu. Dacă nu aţi făcut-o încă nu mai are nici un rost şi, vă asigur eu, nu aţi pierdut prea multe, relax! Doar câteva motive de aruncat cu promisiuni de sex oral, cu înjurături şi jigniri cât cuprinde din partea celor ce îl susţin pe Visurât şi care m-au declarat inamicul public numărul 1 pe mine. Just the fucking ordinary shit

Din momentul în care acel articol a fost preluat de câţiva oameni mai populari prin blogosferă cred că am doborât un nou record personal, şi nu eram nici aşa chiar unul din cei mai iubiţi şi simpatici bloagheri din .ro, în ce priveşte numărul de ciutaci, habarnişti sau pur şi simplu cretini care mi-au pomenit originile materne, decedaţii din partea mamei şi care m-au făcut albie de porci de parcă am fi fost colegi de şcoală şi mă cunosc de când lumea. Mitici cărora brusc le pasă foarte mult de câţi bani câştig şi din ce anume [cea mai tare variantă a fost rostită de o intelighentă ce era mai mult ca sigură că eu m-aş ocupa cu oarecare ilegalităţi - last time I checked nu era ilegal să ai un salariu mai mare ca minimul pe economie! ], care sunt absolut siguri că sunt din cale afară de gelos pe celebritatea lui Visurât [ da, cum să nu, de aceea nu am făcut linkbait pentru articolul acela cum se obişnuieşte în blegosfera românească, de aceea i-am zis lui Bobby Voicu că nu ar fi trebuit să scrie despre asta - pentru că el a dat tonul unora ca piticu sau Buddha; nu de alta, dar mai ştiu doi bloagheri destul de populari ce mi-au spus la scurt timp după ce a apărut articolul cu pricina că am dreptate în ceea ce afirm, dar nu îşi permit să se amestece din diverse motive, la naiba, nici eu nu l-aş înjura pe cel la a cărui cununie am fost invitat, nu?] şi, cea mai incredibilă variantă pentru mine personal şi cei care mă cunosc cât de cât, că principala mea preocupare ar fi să iau la puricat codul sursă al blogurilor. Like hell, not!

O menţiune specială şi un mare mulţumesc pentru extraordinarul individ care, trei nopţi la rând, a avut grijă să îmi gâfâie sexos la telefon pe la 12 noaptea. Prima dată eram beat mort, l-am trimis la origini şi m-am întors să sforăi şi pe partea cealaltă, a doua oară mi-a salvat grătarelul de la ruină totală [ uitasem să întorc ultima tranşă de cârnăciori, nu se poate vinişor de ţară fără ei, şi telefonul era chiar lângă unealtă folosită în acest scop ], iar a treia şi ultima conversaţie până în prezent a stârnit o isterie generală de hohote de râs amicilor cu care luam gâtul unei navete de bere. Pentru eventualii retarzi interesaţi de convorbiri telefonice cu persoana mea numărul de telefon pe care îl găsiţi la registrant domain este cât se poate de valabil şi folosit în mod curent, iar dacă aveţi ceva interesat de spus, înjurat, gâfâit, whatever crosses your sick minds lately sunteţi invitaţii mei. Şi toate astea pentru a îşi arăta susţinerea pentru stimabilul Visurât care, Doamne fereşte, e curat ca lacrima, nici mămăligă cu ceapă nu a mâncat [asta ştiam eu că ar fi mâncarea tradiţională prin Moldavia sau mă înşel?!], nici gura nu îi pute.

În toată prostia asta despre cine pe cine a furat, despre cum Visurât a făcut pretinsele teste pe histats vreo lună şi mai bine [oricine ştie că pentru anumite situaţii sunt necesare teste îndelungate, altfel concluziile vor fi eronate, ce naiba! ], despre cum eu sunt un cretin şi un bucureştean rasist [da, recunosc, moldovenii nu-mi sunt cei mai simpatici indivizi, dar nu sunt cu ochelari de cal, stimabililor, fiecare caz se judecă de la persoană la persoană], despre cât de mult aş avea eu dreptul de a critica pe unul cu mai mult trafic ca mine [ ştiam că în democraţie oricine are libertatea de opinie sau în blogosferă nu se aplică decât acele părţi ce convin potentaţilor zilei? ] se uită esenţialul.

Unul simplu, clar şi uşor de înţeles pentru oricine. Dacă unul dintre marii bloggeri face aşa ceva şi apoi, în loc să explice imediat ce şi cum şi astfel să procedeze decent şi onorabil, se apucă să jignească pe toţi aceea ce nu rezonează cu ideea lui, ce model se oferă astfel copiilor ce acum îşi fac blog, ce scriu totuşi acceptabil şi nu sunt agregatoare de breaking news, cancan.ro sau youtube? Ce ar trebui să înţeleagă din toată treaba asta, că e în regulă să furi, să încerci să păcăleşti şi, dacă şi când eşti prins, că este ok să încerci să te victimezezi aiurea şi să înjuri? Că atâta timp cât eşti de un oarecare succes ca blogger orice ţi se permite?

Spuneţi despre mine orice doriţi, nici nu îmi doresc să fiu prea simpatic şi să fie prea multă lume de acord cu mine [ nu e în regulă deloc când prea mulţi îţi ţin isonul - fie încearcă să te flateze şi sunt astfel falşi, fie e vorba de instinctul de turmă şi nu au nici un neuron viabil cu care să îşi formeze singuri o părere], dar răspundeţi-mi la întrebarea de mai sus. Dacă aş primi un răspuns inteligent la asta, atunci articolul acesta şi toată vâlva creată nu ar fi în zadar. De nu, totul a fost absolut degeaba şi, în acelaşi timp, o mare pierdere de timp. Al meu, al celor ce sunt de o părere cu mine, al celor ce mă critică şi bălăcăresc. Şi asta ar fi chiar grav.

p.s. Visurat, amice, dacă ai vreodată drum prin Bucureşti şi câteva ore libere eşti invitatul meu la o tacla şi orice cantitate de alcool eşti în stare să îngerezi. Pe banii mei, oriunde doreşti mătăluţă. Sunt al naibii de curios de ai atâta sânge în coaie cât arăţi că ai avea în online. Mă îndoiesc amarnic, dar îmi poţi demonstra contrariul dacă te ţine, nu?

Poate te mai intereseaza:

1. Cum să faci rost de o mie de vizitatori în plus!
2. Cum să faci upgrade la wordpress rapid şi simplu
3. Cum să faci backup la baza de date folosind phpMyAdmin

Tags: blogosfera, bullshit